Pestera Meziad (70 km) declarat monument al naturii, fiind o rezervaţie speologică, este mult cercetată iar în anul 1921 a fost vizitată de o echipă de geologi având în frunte pe renumitul speolog român Emil Racoviţă. Este o peşteră mare, fiind una dintre primele peşteri amenajate şi mult timp una dintre cele mai lungi peşteri din România (4.750 m lungime cu mai multe nivele) fiind situată în judeţul Bihor pe Valea Meziadului în regiunea sud estică a Munţilor Pădurea Craiului şi zona de vest a Munţilor Apuseni. Peştera a fost reamenajată în anul 1972 şi deschisă turismului.

În peşteră se găsesc formaţii de calcar care au primit diverse denumiri. Astfel la etajul I întâlnim Turnul din Pisa - o stâncă de cîrca 50 m înălţime, Gâtul dracului - o punte îngustă ce uşurează trecerea peste o prăpastie adâncă. Turnul Roşu este denumirea unei grupări de stalactite care la exterior au o culoare ruginie datorită oxidului de fier. Alte denumiri: Purgatoriul, Bucătăria, Harfa lui David, Mater Dolores, Podul de zăpada, Orgă mare, Orgă mică - ultimele 2 formaţiuni scot sunete melodioase la atingerea cu pietre aruncate uşor şi multe altele.